Poate fi semnalată și îndepărtarea totală de la yoga autentică și a așa-numitei Yoga-Fitness, formă tot mai agresivă și mai gravă de degradaree mercantilă a acestei practici tradiționale.
Tehnicile yoga nu sunt tablete de luat la nevoie, ci reprezintă aspectul instrumental al modului de viață complex, intens și evoluționist postulat de yoga. *
- Mario Sorin Vasilescu
Yoga știe să mânuiască acea posibilitate aparținând exclusiv omului - reținerea rațională de la orice exces, chiar din stadiul de intenție.
Descoperind una din legile fundamentale ale Naturii, ritmul**, Yoga a pus la punct o perfectă alternare între efort și relaxare, alternare reflectată în toate manifestările cotidiene, în principiile alimentare (atât de greșit interpretate uneori), în autocontrolul și echilibrarea permanentã a practicianului. El reușește sã se mențină între niște parametri psiho-biologici optimi care, fără a-i răpi nimic din bucuria vieții, îl feresc de o uzurä prematură.
Conform legii entropiei, energia utilizabilă din Univers se degradează continuu. Ori, viața nu este decât o continuă opoziție la entropie, iar Yoga este acea coalizare a tuturor posibilităților umane de frânare entropică.
Iată de ce, a practica Yoga se poate defini prin a economisi viață.
Yoga pune la îndemâna omului exerciții și tehnici din cele mai diverse, permițând și
adaptarea continuă, netraumatizantă, la orice situație
eliminarea sau dominarea tensiunilor si situațiilor conflictuale interne - prin dirijarea voluntară a raportului dintre etajul cortical si cel vegetativ
Se poate afirma că Yoga, întocmai ca și psihologii si specialistii în igienă mintală (Enăchescu), prevede că omul viitorului nu va mai fi nici “instinctual” (ca primitivul), nici “afectiv” (ca omul Evului Mediu), nici “rațional”, ca azi, ci va deveni integral, stăpân pe toate resursele sale și în armonie cu sine.
(mai sus, logo-ul seriei de articole Yoga - între mit și știință - de Mario Sorin Vasilescu, Știință și Tehnică. 1981)
Yoga este un mod de viată instrumental, în care fiecare acțiune tinde spre perfecțiune.
Putem defini yoga drept artă a optimizării vieții în toate aspectele sale.
Este o afirmație care trebuie completată cu faptul că acest lucru este posibil indiferent de stadiul la care se începe practica, importantă fiind nu voința, ci bunăvoința, dorința sinceră de perfecționare (care există latent în orice om) și sinceritatea recunoașterii - prin autocunoastere - a defectelor inițiale. Practic vorbind, primele avantaje pentru orice individ sunt: mărirea notabilă a randamentului (creativ, productiv), scurtarea timpului de transpunere a ideii în concret, aprofundarea și optimizarea relaxării, evitarea uzurii psihice și organice, stiința utilizării bugetului de timp liber, [...] trăirea vieții la cea mai înaltă cotă valorică.
Cel mai important factor de reușită pare a fi, cel putin deocamdată, viziunea integrală și integratoare a acestor exerciții. Yoga integrală nu acceptă diferențierea în procedee fizice, psihice, mentale, ci consideră oricare tehnică drept integrală, actionând asupra întregului ansamblu uman, racordându-l prin rezonanță la sursa cvasi-infinită de energie oferită de Natură.
De aici provine și concepția adânc impregnată în practician a siguranței evoluției și reușitei.
Mario Sorin Vasilescu - Yoga și viața ratională (fragment)
*"yoga ca mod de viata integral si rational, ca sursa de energie, ca instrument cognitiv si ca arta a optimizarii vietii" [in art Yoga intre mit si stiinta, Stiinta si Tehnica- 1981] ,
**Diagrama manifestarilor ciclice ale energiilor care conecteaza cele trei zone cosmice (manuscris jaina, cca 1700):
