"Sunt Blajini, sunt Sfinți. Locuiesc la capătul Lumii, aproape de Apa Sâmbetei..."

Se vorbeşte în legendele româneşti de o populaţie misterioasă. Blajinii, Rohmanii. Rahmanii. Rucmanii... “Sunt Blajini, sunt Sfinţi. Locuiesc la capătul Lumii, aproape de Apa Sâmbeteii; toti sunt preoți: țara lor se numeşte Makaron (Makaron Nesoi Insulele Preafericitilor)."

Alexandru cel mare vs Ivantie (miniatura din romanul popular Alexandria). Imaginea împăratului Evant stând în mijlocul insulei, sub Copacul Vietii, pe un tron de aur sub care izvorăște Apa Vieții, nu este altceva decât imaginea zeului Cronos guvernând peste Makaron Netos ( Insula Fericiților)

"Subliniez totuși faptul că episodul respectiv din romanul popular Alexandria nu constituie originea tradițiilor și credințelor referitoare la rohmani (blajini) și Paștele rohmanilor (blajinilor), așa cum greșit a considerat Nicolae Cartojan. Tradiția populară a împrumutat doar unele denumiri (rohmani, Ivant, insula Makaron) și unele elemente caracteristice (nudismul, castitatea întreruptă o dată pe an, descendența din Set, etc) denumiri și elemente care s-au suprapus structurii unui arhaic cult autohton al strămoșilor. Aceasta suprapunere a fost posibilă, pe de o parte, datorită succesului de care s-au bucurat legendele referitoare la călătoria lui Alexandru cel Mare în Orient, iar pe de altă parte, datorită unor analogii esențiale și formale între felul în care erau numiți (blajini) si imaginați cei doi termeni ai suprapunerii; strămoșii în cadrul mitologiei folclorice și brahmanii în romanul popular Alexandria. (Andrei Oișteanu)

"Porţile Raiului sunt aproape... la Rohmani se găseşte Apa Vie şi Apa Moartă... Cei mai buni sihastri merg acolo si nu se mai întorc. La Rohmani soarele nu apune niciodată "(Arctica).

Poporul sărbătoreşte si astazi "Paștele Blajinilor, "Paștele Rohmanilor", care sunt la o saptamană după Paștele creștin. Femeile aruncă pe râu coji de ouă cu care au pregătit cozonacul de Paşti. pentru ca el să ajungă la Rohmani, pe Tărâmul Celălalt. Căci Rohmanii nu au nevoie de oul întreg, ca noi, păcătoşii: lor le ajunge punga de aer.

“Un Moldovean a plecat cu o barcă pe Marea Neagră. Dupa câteva zile de navigaţie, el văzu un munte înalt care atrăgea barca sa ca “fierul otrăvit” (magnetul). În acea insulă locuiau Rohmanii sfinţi. El începu să viziteze locurile. Ce minună mai mult pe omul nostru fu Apa Rohmanilor. care ardea singură când se punea în ea un fitil. Un Rohman îl întâlneşte: - Vrei să fii servitorul meu? - Da, dar cu condiţia ca tu să mă-nveţi să fac această Apă de Foc - Ne-am înțeles. Si Moldoveanul sluji şapte ani si învăţă să pregătească Apa de Foc...” Fără comentarii.

"Rohmanii locuiesc sub pământ... Odinioară locuiau pe pământ... La sfârşitul Lumii, Dumnezeu îi va readuce pe pământ...”

Şi încă si aceasta: " Regele Rohmanilor e Ion-Sfânt-Ion"

Si aceasta: “Şeful Rohmanilor e Ler-Împărat."

Ler. Aleroi. Leru. Leor este Numele, Mantram-ul Regelui Lumii. Pe El il invocă copii când merg cu Colindele lor, să vestească de Crăciun, din casă în casă, Vestea cea Bună .

Am găsit zece nume desemnând în Tradiția geto-română functiunea de Rege al Lumii: 1) Bătrânul Crăciun. 2) lon-Sânt-lon. 3) Bătrânul Novac. 4) lovea, fiul si urmasul său. 5) Manea. 6) Orpheu. 7) Zalmoxis. 8) Ler Împărat. 9) Cáli-man. 10) Caraiman.

În legătură cu Rohmanii. trebuie să spunem că cea mai puternică si cea mai războinică din populațiile pelasge din Nordul Dunării a fost aceea a Arimi-lor. Cea mai veche menţiune o face Homer: uriașul groaznic Zypheu care a înfruntat pe Zei era din tara acestor Arimoi. El ii numeşte în Odisea Erembi, Arambes. b reprezentând sunetul nazal n. Dionysos Periegetul îi numeşte Oresmoi (munteni). El spune că sunt din neamul Titanilor. Ei sunt numiţi de alemeu numeşte una din cetăţile Daciei Rami-dava.

Nu trebuie să se creadă că numele de Român este nou. În popor, român e echivalent cu țăran autohton. Când a reorganizat Imperiul, Dioclețian a numit Romania toate ținuturile supuse locuite de Geto-traci: dacă acest nume venea de la Roma, el s-ar fi potrivit mai bine Italiei. Adevărul e că Roma, Romania, România sunt vechi nume pelasge. Resturile unor vechi triburi trace din peninsula balcanică se numesc Aromâni si vorbesc Româna.

Noi credem că toate aceste nume se trag din acei Arima homerici, şi aceştia au o legătură cu Ram. În mitologia română se vorbeşte de un Ram-Împărat. În plus sunt o mulțime de localităţi în legătură evidentă cu al şaselea Avatárá: Rama (două localităţi). Ramna. Răm-nic (2 judeţe). Râmeşti. Rima, Rigmani. Roman, Romlia. Rams. Rum. Armeneasca, Armenis. Ormeni. Ramsca, Ramscani etc."

fragment din :

Vasile Lovinescu - Dacia Hiperboreeana - pag.38

Editura Rosmarin, 1996

[aici: https://archive.org/details/vasile-lovinescu-dacia-hiperboreana ]