Henry Corbin despre arhanghelii Mihail si Gavril in contextul angelologiei comune traditiilor abrahamice
Updated: 48 minutes ago
„Amprenta pusă de Henry Corbin asupra cercetărilor contemporane de angelologie este decisivă" (Andrei Plesu - Despre ingeri )
Henry Corbin (1903-1978) a dedicat o operă majoră angelologiei.
„Fără angelologie, monoteismul riscă să cadă din nou
în cea mai gravă idolatrie metafizică
de care credea că a eliberat lumea.”"
Iată ce spune în mod specific despre Mihail și Gavril:
În 1935, Corbin a tradus un tratat filosofic și mistic în care arhanghelul Gabriel apare cu o aripă de lumină și o aripă întunecată, simbol al dualității inerente revelației. Gabriel fiind arhanghelul Bunei Vestiri, si mesagerul prin excelență, este cel care face Cuvântul să se împlinească. El este inscris de Corbin în linia „ghidului interior” care poate lua diferite nume în funcție de tradiții: Gabriel (islam), Duhul Sfânt (creștinism), Metatron (iudaism), Natura Perfectă (hermetism). Aceste figuri nu sunt antropomorfe, ci reprezintă un cosmos intelectual [in sens medieval] la care omul poate participa.
In comunicarea sa Îngerul și omul (1978, lucrările colocviului de la Tours), Corbin pune in lumina, dincolo de dimensiunea războinică și protectoare a lui Mihail, o „cristo-angelologie” care vede o relatie speciala a acestuia cu Hristos (Christos Angelos al teologiei primare, in care functia angelica a lui Christos era de transmitere a mesajului evanghelic; Justin Martirul, Irenaeus, Tertullian, si Augustin aplica acest titlu lui Hristos. Irenaeus nota ca Hristos nu era prin natura sa un inger, ci functiona ca un mesager in economia lui Dumnezeu).
Desi in greaca " angelos " inseamna pur si simplu "mesager", la Corbin, nici Mihail, nici Gavril nu sunt simpli „mesageri” în sensul biblic strict. Ei sunt ființe ale mundus imaginalis, lumea intermediară dintre Cer și Pământ, unde „spiritul devine trup și trupul devine spirit”. Îngerul este dublul celest al psihicului pământesc: sufletul și îngerul se înțeleg pe sine doar unul prin intermediul celuilalt. Ierarhia îngerească formează o curte cerească, un corp organizat care este amprenta lui Dumnezeu, perceptibilă de om.
„ Speculațiile privind îngerii, trupul lor spiritual, statutul lor ontologic și escatologic, departe de a fi anacronice sau „depășite”, se dovedesc, dimpotrivă, constitutive pentru orice antropologie preocupată să reîncadreze studiul omului în acest univers multiplu de care omul rămâne legat în mod dinamic prin „corespondențele” naturale și spirituale, garanți ai libertății sale. ”
„Astfel, prin înger, sufletul însuși își regăsește aripile.”
(din „Îngerul și omul” - 1978, prefață)
Se poate vorbi deci de o funcția teofanică, dar si de o funcția inițiatică a ingerului.
Este de notat relatia lui Corbin cu gandirea teologica ortodoxa: Într-o scrisoare din 1939 adresată lui Berdiaev, el scria: „Mi se pare că, în prezent, vocea ortodoxiei trebuie să fie auzită cu atâta urgență.” La Colocviul Berdiaev din 1975, de la Sorbona, el a recunoscut că „în mare măsură datorită lui Berdiaev” a putut „să abordeze liber, ca filosof, problemele filosofice cu care s-a confruntat” in campul istoriei religiilor.
Nu puteam încheia fără acest citat : "Acatistul închinat lor ii numește astfel: " Mihail, slujitor al Legii si Gavril, înger al darului"; fiind infatisati în pictura bisericeasca purtand fie sabia, sulița sau balanta - in cazul primului - fie imaculatul crin regal in cazul celui de al doilea. A ne aminti rolul Sfinților Arhangheli consemnat in Sfanta Scriptură si a ne întreba unde, cand si de ce si cum lucrează ei la ora actuala pentru implinirea vointei Domnului constituie miezul acestei zile. Mașinăria tuturor conceptiilor anti-dumnezeiești si anti-umane, ce troneaza nu doar in "somnul rațiunii", ci si in calculele unei inteligente fascinate de propria ei putere, nu poate fi învinsă fără înțelepciunea arhistrategului Mihail.
(Parintele Ion-Tiberiu Visan - Sub privirile sfintilor zilei.Un calendar ortodox comentat - Ed Anastasia 2005 p 579)
Comments