"Când tot vorbim despre Dumnezeu, suntem precum un banc de pești discutând despre posibila existență a oceanului".
- Gnsp
- Dec 18, 2025
- 3 min read
Updated: Jan 7
"
"Ce e de făcut dacă nu mă recunosc?
Nu sunt nici creştin, nici evreu, nici musulman;
Nu sunt nici din est, nici din vest, nu sunt nici ţărmul, nici marea;
Nu sunt nicio comoară a Naturii, nici stelele din cer;
Nu sunt nici pământul, nici apa, focul sau aerul;
Nu sunt nici cerul, nici noroiul;
Nu sunt din India, China, Irak sau Kharasa;
Nu sunt al acestei lumi, dar nici al celeilalte;
Nu sunt al Paradisului şi nici al Iadului;
Nu sunt nici Adam, nici Eva, Eden sau Rizvan.
Locul meu este unde nu este niciun loc,
Urma mea este fără urmă;
Nu sunt nici corpul, nici sufletul, pentru că eu aparţin Preaiubitului meu.
Am renunţat la dualitate şi am văzut amândouă lumile ca fiind doar una,
Doar pe Tine Te caut, pe Tine Te ştiu, pe Tine Te văd, pe Tine Te chem.
Tu eşti cel dintâi, ultimul, cel din exterior şi cel din interior,
Nu cunosc pe nimeni decât pe Tine, Cel Care Eşti
Cupa iubirii mi-a umplut sufletul, iar cele două lumi mi-au scăpat din mână."
" Tu, cel care Il cauti pe Dumnezeu in afara ta,
Tu insuti esti Ceea ce cauti.
Atunci de ce sa cauti ceva ce nu ai pierdut niciodata?
Nu mai crede asa ceva: nu ai pierdut nimic, nu mai cauta!
Tu esti scrisorile, numele si cartile,
Profetii si ingerii cuvantul tau il propovaduiesc.
Stai linistit, da drumul acestei cautari zadarnice!
Tu esti casa, stapanul si cei ce ti se-mpotrivesc.
Esenta si forma, ceresc si pamantesc,
Intotdeauna etern, in moarte si in nastere, firesc. "
Povestirile și poezia lui Rumi sunt destinate sa actioneze în acest spațiu special Imaginalul - Alam al-Mithal, punte între intelect și intuiție, intermediind între material și spiritual, locus-ul in care corpul se spiritualizeaza si spiritul se corporalizeaza.
Viziunea lui Rumi implică o contemplare reciprocă între "căutător" și Divinitate, în care „Martorul celest” vede „persoana de lumină” (sinele transformat) în interiorul misticului.
Rumi folosește vinul, focul, muzica, nu ca simple metafore, ci ca vehicule reale (cifruri) pentru dezvăluirea sensurilor interioare, dincolo de interpretarea literală, conducând la realități de un alt ordin.
Viața este o călătorie spirituală care implică încercări, transformarea ego-ului și trecerea de la lumea fenomenală către stări spirituale superioare, adesea legate de conceptul de „Orient” ca destinație spirituală.
Capacitatea de a asculta cu „urechea sufletului”, angajându-se în simbolic, este crucială pentru a experimenta prezența divină, un concept central în structura creatiei lui Rumi.
"Ordinul sufiștilor Mevlevi - intemeiat de Rumi - este una dintre cele mai cunoscute manifestări ale spiritualităţii islamice."
Oricine-ai fi, vino
Chiar daca esti
Un necredincios, un pagan sau unul dintre-aceia care venereaza focul.
Fratia noastra nu e una a disperarii
Chiar daca ti-ai incalcat
Juramintele de pocainta de o suta de ori, vino, esti binevenit."
" In „Oceanul sufletului", Rumi întrețese fabule, scene desprinse din viața de zi cu zi, revelații și exegeză coranice, precum și considerații metafizice într-o tapiserie vastă și complexă. Rumi era convins că folosirea muzicii, a poeziei și a dansului este o cale de a-l atinge pe Dumnezeu. În concepția sa, muzica îi ajută pe credincioși să își concentreze întreaga ființă asupra divinității atât de intens, încât sufletul este totodată nimicit și înviat. Practicile dervișilor rotitori au devenit un ritual pornind de la aceste idei. "
Prezentare de prof. Teodoru Ghiondea :
Rumi si disicpolii sai (1594)
Pagina dubla din manuscrisul Mathnavi -1461
Referitor la Shams-I-Tabriz, misteriosul maestru al lui Rumi:
Henry Corbin l-a interpretat pe Shams din Tabriz nu doar ca pe un personaj istoric, ci si ca pe o figură arhetipală a „Martorului din cer” sau a „Ghidului interior”, esențială pentru fenomenologia iubirii divine în opera lui Rumi.
Corbin îl încadrează pe Shams în conceptul său de Om de Lumină (Man of Light), văzându-l ca pe o manifestare a „Sorelui de la miezul nopții” care îl ghidează pe mistic spre iluminare.
Funcția de „Hegemonikon”
Shams nu este un simplu învățător, ci Martorul Cerului sau chipul pământesc al îngerului păzitor al lui Rumi. Corbin subliniază că relația dintre cei doi exemplifică „teofania” (manifestarea divinului) prin iubire umană, unde iubitul devine o oglindă pentru divinitate.
În lucrările sale despre Rumi și Ibn Arabi, Corbin discută despre Shams ca fiind catalizatorul care a activat „imaginația creatoare” a lui Rumi, transformând poezia acestuia dintr-o disciplină teologică într-o experiență mistică vizionară.
Simbolismul Numelui
Corbin acordă o importanță deosebită numelui „Shams” (Soare), corelându-l cu simbolismul „Orientului” spiritual (locul unde răsare lumina cunoașterii interioare), un element recurent în întreaga sa cercetare asupra filosofiei persane.
Comments