Antroposemiotica

Două serii de date convergente au dus la apariția acestui domeniu de studiu: 

​

- religioase 

 (aspectul principial - decurgând din Tradiție, putând fi ilustrat cu exemple atât din textele cât și din  arta sacră)

​

- știintifice   

(aspectul empiric - experiența cazuistică și "de teren" din medicină, antropologie,  terapiile psihosomatice - în special cele care lucrează cu conceptele de  "schemă corporală" (1), sau "imaginea a corpului"- body-image)

​

​

​

“Annick de Souzenelle - o autoritate în   antropologia și semiotica religioasă, în antroposemiotica, în intelegerea ființei umane ca mesaj al cerului [....]."

(Mario Sorin Vasilescu)

​

Annick de Souzenelle - De la Arborele Vieții  la "schema corporală":  

Arbre de vie et schéma corporel par Annick de Souzenelle - 3e millénaire - Spiritualité - Connaissance de soi - Non-dualité - Méditation (revue3emillenaire.com) 

​

Antroposemiotica implică și  „capacitatea omului de a sesiza caracterul de informaţie şi – implicit - de semn, în acțiunea  legilor naturii şi în rezultatul manifestat al acestor legi. Autocunoaşterea implică şi efortul de a descifra „semne” pe care "materia" şi le adresează sie însăşi de când a apărut; dar numai omul poate citi aceste semne."

​

În Yoga, prin prisma perspectivei antroposemiotice, studiem Corpul ca HARTĂ și LOGISTICĂ  a "Regăsirii" (2)

​

În aceste exerciții de antroposemiotică se  pune în valoare "starea de tangentialitate"

"Sesizarea  calitatii de tangentialitate (nu se poate traduce altfel termenul tehnic decât prin "starea de tangenta" sau de "tangentialitate") cu lumea si spiritualitatea. Mâna, de exemplu este un loc in care, ca într-un un fel de punct de tangență, spiritul este tangent cu trupul si trupul este tangent cu spiritul (3)." (Mario Sorin Vasilescu)