top of page

DAO - Calea ca o Curgere de Apă - note de lectură

Updated: Jan 30, 2023

MOTTO: „Cred că Watts n-a

renunțat cu adevărat la preoție, a

căutat doar o altă cale de a

transmite omului modern ceea ce

oamenii din alte epoci numeau

Dumnezeu.



Strania desăvârșire a unei cărți neterminate. În 1996, prima carte tradusă în română din opera lui Alan Watts a fost chiar cea pe care n-a apucat s-o încheie. Iată ce povestește Al-Chung-liang Huang: „După ce a terminat capitolul „De – Virtualitatea”, Alan mi-a spus cu o licărire specială în ochi: „Cât privește erudiția și intelectul, eu unul sunt mulțumit acum, și mi-am satisfăcut și cititorii. Restul cărții are să fie numai amuzament și surprize.”[1]

Surprinzătoare ca-ntotdeauna, Viața a hotărât altfel. Putem intui, oare, lucrurile amuzante pe care Alan Watts ar fi vrut să ni le spună dar nu a apucat? Exercițiul acesta de imaginație –aici ajungi căutând intuiții – mi se pare cu totul zadarnic. Și este zadarnic deoarece paginile acestui volum mic și neterminat respiră o stranie desăvârșire.

Așadar, nu m-am mirat deloc când - după o lungă, doctă și stufoasă prelegere despre ideograma chinezească Gān 肝; (ficat) – un (mare) acupunctor român – regretatul Laurențiu Teodorescu - a scos de undeva cartea lui Watts și a citat din ea, recomandând-o drept „cea mai bună introducere în daoism scrisă pentru europeni.”

Am văzut-o apoi menționată în bibliografia traducerii românești din Zhuangzi „Călătorie liberă” (Humanitas, 2009)...

Apoi, cineva a spus despre „Dao- Calea ca o Curgere de Apă” că a fost singura carte pe care a luat-o cu el în armată, când serviciul militar era încă obligatoriu. Această mărturisire ne dă întreaga măsură a puterii consolatoare ce se degajă, miraculos, din paginile ei, totuși, atât de puține...


Binele desăvârșit este asemenea apei

căci binele pe care apa îl face

este de-a le hrăni fără strădanie pe toate.

Ea se așează în locul pe care oamenii îl socotesc rău

(adică în partea cea mai de jos).[2] [137d]


Așa se face că Dao este în lume precum

râul care curge prin vale către ocean. [3]


O curgere firească, adică spontană zi ran自然 un câmp al inter-dependenței, unde existența unui lucru o presupune pe a tuturor celorlalte. Și nu este – desigur – o amalgamare haotică, deoarece, „deși Dao este wu ze (non-lege), el are o ordine sau regularitate care poate fi recunoscută cu claritate, dar nu și definită după litera cărții, întrucât ea are prea multe dimensiuni și prea multe variabile. Acest fel de ordine este principiul li, 理, un cuvânt care are sensul originar de „regularitate,”precum vinișoarele în jad sau nervurile din lemn.”

Despre li, autorul spune că „poate fi înțeles ca ordine organică, distinctă de ordinea mecanică sau legală, care amândouă urmează litera cărții. Li este ordinea asimetrică, nonrepetitivă și neimpusă de nimic, pe care o găsim în regularitățile apei mișcătoare, în formele copacilor și ale norilor, în cristalele înghețate care apar pe fereastră, sau în felul în care sunt împrăștiate pietricelele prin nisipul de pe plajă.”[4]

O ordine non-verbală, pe care limbajul discursiv poate doar s-o aproximeze cu mai multă sau mai puțină stângăcie. Și asta pentru că „Dao despre care se poate vorbi nu este eternul Dao 道.” [138c][5]


Copilașul se uită toată ziua la lucruri fără să tragă cu coada ochiului sau să se holbeze la ele, căci privirea lui nu rămâne pe nici un lucru anume. El merge fără să știe unde merge și se oprește fără să știe ce face. El se contopește cu lucrurile care-l înconjoară și merge laolaltă cu ele. Acestea sunt principiile igienei minții. [96b][6]


Cum vom reuși, oare, să renunțăm la obișnuința de a trage cu coada ochiului și de a ne holba? Va fi nevoie, probabil, să redevenim copii. Niște copii cărora nu li s-au cumpărat încă tablete, sau - și mai bine, niște adulți dispuși să le pună de-o parte pentru a asculta râul și a-l auzi, astfel, pe Dao vorbind despre Dao...




I Iar dacă nu avem un râu prin preajmă, îl putem asculta pe Dao în fiecare dintre sunetele străzii – mașini care trec, bețivi care-njură, câini care latră – cu condiția, însă, de a nu stărui pe niciunul dintre aceste sunete, de a nu prefera pe niciunul. Căci


Mărețul Dao curge [fan, de asemenea „plutește” și „este purtat de

curent” ] peste tot,

și-n stânga și-n dreapta,

Toate lucrurile pe el se bizuie ca să fie,

iar el nu le lasă de pripas.

Pentru împlinirile sale nu pretinde vreun drept.

El iubește și hrănește toate lucrurile,

însă nu face pe stăpânul.[7] [138d]
















[1] Alan Watts Dao, Calea ca o Curgere de Apă, p. 9. (Humanitas, 1996). [2] Lao zi 8, trad. Alan Watts – citat în „Dao- Calea ca o Curgere de Apă”, p. 77. [3] Lao zi 32, trad. Alan Watts - citat în „Dao – Calea ca o Curgere de Apă”, p. 77. [4] Dao- Calea ca o Curgere de Apă, p. 76. [5] În volum, Alan Watts oferă încă 8 variante de traducere – inclusiv una proprie - a acestei fraze cu care începe tratatul Dao De Jing. [6] Zhuang zi, 23, tr. Lin Yutang (3), modificată de Alan Watts și citată în „Dao, Calea ca o Curgere de Apă,” p. 87. [7] Lao zi 34, în traducerea lui Alan Watts („Calea ca o Curgere de Apă, p. 69).

22 views0 comments

Comments


Post: Blog2 Post
bottom of page