Cursurile de Yoga si Budo-Zen din Bucuresti se desfasoara in Sala de Balet a fostului Teatru Rapsodia Romana, intrarea din Str. Blanari nr. 21, etajul 2. Cursurile au inceput pe data de 1 octombrie 2007.
Incrieri se fac in fiecare Luni si Joi, profesor Mario Vasilescudetalii aici
Hai sa ne jucam de-a propunerea legislativa!
Sa fie cam asa:
Pana la 40 de ani (vai mie, ce aproape sunt de varsta aceasta!) tinerii sa aiba alocata de undeva o suma civilizata, in forma de renta viagera, nu prea mare, dar care sa asigure mai mult decat minimul de conditii de trai (300 $, de exemplu).
Atunci ar putea face fiecare ceea ce ii place. Unii ar calatori, unii ar citi fara sa-si refuze achizitia unor carti, altii ar face case, altii copii, altii ferme de animale sau ar cultiva pamantul, ar costrui altceva, altii s-ar rata etc etc.
Venitul asigurat nu trebuie sa fie prea mare, caci vorba lui Exupery: daca vrei sa-i faci prieteni fa-i sa cladeasca un templu, daca vrei sa-i dezbini, arunca-le mancare! (citatul este ‘’foarte’’ aproximativ).
Unii ar acumula capital, unii cunostinte, altii prostie, desigur. Dar parca acum e altfel?
Dupa 40 de ani toata lumea trece la serviciu. Maturitatea ar trebui sa aduca o viziune cuminte asupra vietii. Fara excese. Unii vor lucra la patron altii isi vor dezvolta afacerile incepute in anii tineretii. Odata cu varsta dorul de duca mai dispare, puterea de retinere e diminuata, oamenii devin mai asezati, cred. Asa ca vor accepta mai usor mustruluiala sefului, trezirea de dimineata, si, oricum, pana la varsta asta ar trebui sa stie in ce domeniu sa activeze, asa incat sa li se potriveasca manusa, iar serviciu sa nu li se para un calvar.
Ne-am jucat destul!
Daca trebuie sa fim seriosi, cred ca e bine sa ne educam. In sensul ca trebuie sa invatam bucuria de a ne duce crucea. Cred ca trebuie sa fie in acceptarea soartei un sentiment apropiat de veselie. Iar daca nu reusim, atunci sa invatam curajul de-a zice NU, pana cand gasim serviciul care ni se potriveste manusa. (De parca am trai in Tara Tuturor Posibilitatilor).
Si apoi, cel mai bine este sa intelegem ca paharul are apa pana la jumatate.
Vezi partea plina? Atunci, e O.K.!
Vezi partea goala? Vorbeste cu Mario, gaseste el o cale sa te scoata din impas!
Oricum ar fi, iti doresc serviciu usor de suportat!
Gabriela-Carmen
Adrian, te rugam, muta-ne in offtopic!
P.S. Am compus inainte ca Mario sa-ti raspunda si cum scriu de la serviciu abia azi am timp s-o trimit. Inca n-am citit raspunsul lui Mario, imi pare rau!