Autor: Marius Petre
Data: 01-Apr-2003 14:27
Cum mi-L reprezint pe Dumnezeu?
In primul rand, El este mult mai inteligent decat cei care vorbesc despre Dumnezeu. De fiecare data, cand aud pe cineva ca afirma cu convingere ," numai in acest mod Dumnezeu ..........." - ma gandesc ca El este mult mai inteligent decat cel in cauza, asa ca...........
Pentru mine Dumnezeu este o Constiinta mereu atenta la mine si prezenta IN MINE SI IN AFARA MEA. Nu este mai mult Dumnezeu in mine, decat este in afara mea. Constiinta sunt si eu, Constiinta este si EL. Dar, desi intreaga mea constiinta este formata din Constiinta Lui (si pot spune "Eu (constiinta mea) sunt Divin!"), in Constiinta Lui exista infinit de multe, care nu apartin Constiinte mele (si nu pot spuna ca "Dumnezeu sunt eu!")
In cartea lui Jakob Lorber, "Evanghelia dupa Ioan", in primele capitole, Iisus descrie aceasta relatie intre Constiintele create si Constiinta Creatoare.
El spune ca, la inceput, cu totii eram constiinte perfect libere, create dupa "chipul si asemanarea" Constiintei Divine Creatoare. Toate aceste constiinte erau formate din acelasi "material" ca si Constiinta Divina, dar niciuna dintre ele nu "contine" in intregime Constiinta Divina, pe Dumnezeu.
Apoi, multe dintre aceste constiinte libere si atotputernice au experimentat doua stari distince:
- una, prin care se simteau toate egale si eterne
- alta, prin care sentimentul libertatii depline devenea sursa atitudinii de individualitate total autonoma, care era total libera, bazata pe autodeterninare (deci ne-creata) si chiar echivalenta Constiintei Divine.
Unele dintre aceste constiinte si-au redobandit starea primordiala si nu au facut greseala de a-si amplifica cea de a doua stare.
Cand in unele dintre Constiintele create aceasta prima "cadere" s-a cristalizat, ea a produs prima mare sciziune si Dumnezeu a actionat pentru a ajuta aceste constiinte "cazute" sa se ridice. Asa a aparut scara evolutiva a ingerilor si lumea conflictuala a demonilor.
Acestor constiinte "cazute" (care se credeau egale Constiintei Divine) Dumnezeu le-a acordat o sansa: cele care recunosteau greseala in care se aflau intrau pe calea evolutiva angelica, care le readuce la starea initiala (acum "imbogatita" si cu cunoasterea a acelei realitati transcedentale divine.)
Constiintele care au continuat sa fie convinse de egalitatea lor cu Fiinta Divina le-au fost impuse de Dumnezeu anumite limite si au format lumea demonilor (cea condusa de Lucifer). Acestei lumi ii sunt caracteristice conflictele si amestecarea binelui cu raul.
Dar, in cadrul vietii in aceasta noua conjunctura demoniaca, constiintelor care acum deveneau treptat constiente de greseala alegerii lor, Dumnezeu le-a acordat o noua sansa: lumea umana (drumul carnii). Toate constiintele demoniace, care recunosc greseala facuta, pot lua drumul carnii, pentru a atinge si ele Realizarea Suprema: re-cunoasterea deplina a Fiintei Divine.
Dar au existat constiinte care au persistat in greseala lor, de a credea ca pot sa-si pastreze libertatea de a sfida Divinitatea. Si ei au format lumea infernurilor satanice (condusa de Satana). Acestei lumi ii este caracteristica promovarea exclusiva a raului. Prejudecatile caracteristice constiintelor satanice se bazeaza pe urmatoarea constructie mentala: constiente acum de faptul ca le lipseste atotputernicia divina, ele considera lumea divina ca pe o lume condusa tiranic de un Dumnezeu neindurator justitiar si atunci ele spun ca singura si adevarata libertate este de a sfida aceasta Fiinta Divina - toate celelalte nefiind adevarate libertati. Dar, chiar si acestora, Dumnezeu le intinde mana eliberatoare si dintre aceste constiinte satance se mai elibereaza, din cand in cand, cate una.
Deci , in aceasta viziune, noi suntem Constiinte de natura si sorginte divina, care am "uitat" adevarurile Fiintei Divine si ne urmam scoala eliberatoare din aceasta atitudine ignoranta.
|
|
