-
Am auzit ca Radiestezia ma poate ajuta sa-mi gasesc linistea sufleteasca? La ce pericole ma expun?
Aici vorbiti despre Radiestezie ca despre o disciplina desfigurata conceptual si aplicativ.
raspuns
11.10.2007
Radiestezia exista, si inca din cele mai vechi timpuri si civilizatii. Nu intru in istorie, nu discut despre rabdomanti si rabdomantie, gasiti prin Google si prin alte motoare de cautare nenumarate informatii, mai mult sau mai putin coerente si sau corecte. Vreau doar sa spun ca exista un Ordin al Radiestezistilor si teleRadiestezistilor, ordin sever, aparandu-si principiile si procedeele intocmai ca vechile bresle. Pentru ca Breasla si este. Are un numar limitat de Acceptati, adevarati seniori ai domeniului, iar unul dintre ei, belgian, mi-a facut onoarea sa-mi raspunda la o scrisoare trimisa demult, demult, pe cand corespondenta cu strainatatea era adevarat miracol si sursa de probleme la noi. Important este ca fiinta aceasta mi-a lamurit si luminat o serie de necunoscute ale stiintei si practicii acesteia. Nu sunt practician al domeniului, dar invatatura Maestrului si observatiile mele imi permit sa am o imagine asupra acestuia, pe care sigur ca trebuie sa ameliorez permanent si astept orice data noua care sa-mi corecteze opinia.
Focalizand si legand ceea ce vreau sa spun cu intrebarea primita, indraznesc sa afirm ca:
- Da, Radiestezia Reala exista si se gaseste la interferenta stiintei, artei si Traditiei, avand caracter inter si mai ales transdisciplinar!
- Da, Radiestezia Reala are valoare certa si poate servi pe mai multe directii, atat omului cat si disciplinelor topite in ea, gandirii si cunoasterii in general.
- Da, inainte si dincolo de a cauta comori, obiecte pierdute sau de a pune diagnostice, radiestezia este o cale de cautare si cunoastere de sine, intocmai ca toate disciplinele care tin de Traditie, cum ar fi de pilda Astrologia Reala.
- Nu, din punctul meu de vedere, la noi nu exista radiestezie. Radiestezie Reala. Ca atare nici efectele pozitive nu pot aparea, ba din contra.
- Nu, pentru ca orice disciplina care se trage din Traditie este supusa entropiei, aici si oriunde, si daca nu mentine VIU contactul cu sursa originala prin cei ce o transmit si cei ce o practica, ajunge doar sa isi invoce steril originea nobila.
- Nu, pentru ca daca prin alte tari, de pilda Franta, alterarea s-a facut simtita mai putin, dat fiind fondul bine pastrat si respectat (cu toate ca, la fata locului fiind am constatat o regresie a interesului public, marcat si prin falimentul catorva magazine de top ale domeniului, cum era celebrul magazin parizian de langa biserica St. Roch) la noi din start a fost ceva in neregula, ca sa ma exprim eufemistic. Caci imi aduc aminte cum CD si B, initiatorii de pe aici a ce numeau ei a fi radiestezie se gratulau reciproc pe diferite canale de TV cu apelative din care cel mai bland era cel de excroc. Ei stiau de ce, pe mine ma interesa ce si cum predau. Si rezultatele.
- Da, pomul dupa roade se cunoaste, omul dupa fapte, si o disciplina prin ce ajung practicienii ei. Fara sa neg ca pot fi intre ei oameni de cea mai buna credinta. Ar dura prea mult sa enumar ce am observat, daca vrei insa am sa revin. Nu vreau sa te conving, ci doar sa iti propun sa reflectezi.
Pana una alta, un lucru il cred:
Vrei liniste sufleteasca? Regasire? Nu conta pe radiestezia care se face la noi. Sau mergi acolo si ramai treaza cu fiinta ca sa vezi nu daca am sau nu dreptate, ci doar daca ceea ce faci e sau nu bun, serveste intregii tale fiinte sau doar unei parti din tine, sau chiar egosimului cel din toti oamenii, deci si din tine.
Nu iti dau sfaturi ce sa faci. Ci doar sa nu uiti ca "ceea ce esti trebuie sa fi". Iar primul pas este "Fa cat poti, dar cat poti, FA!"
Iar daca voi gasi vreun loc si curs de radiestezie care sa ma convinga de Realitatea lor, voi fi primul sa iti spun.
Cu respect.
Mario
-
Credeti ca e posibila o casatorie fericita in care unul din soti e practicant (declarat) yoga iar celalalt isi doreste doar caldura sufleteasca si stabilirea unui drum in comun in viata?
raspuns
24.07.2007
Din proprie experienta pot afirma cu tarie ca DA; este posibila o casnicie fericita intre un practicant si un nepracticant de yoga. Si tot din proprie experienta pot spune ca si unul si celalalt au nevoie de o buna doza de umor. (poate insa ca doza de umor e necesara in orice fel de casatorie:))
Sper ca nu astepti de la noi "reteta universala a reusitei in casatorie" ci doar o opinie fundamentata pe practica. Retete universale nu am reusit sa gasesc pana acum in nici una din chestiile importamte in viata.
Cred ca o casnicie fericita e posibila doar in masura in care fiecare din cei doi accepta deopotriva asemanarile cat si deosebirile dintre soti. Mai mult, cred ca fara existenta deosebirilor intre soti, casnicia ar fi o mare plictiseala. Intre aceste deosebiri poate sa fie si aceea ca unul practica yoga si celalalt nu. La urma urmei, diferentele imbogatesc nu saracesc.
Practicianul de yoga are anumite responsabilitati in viata, responsabilitati care rezulta din insasi practica lui. Cateva dintre acestea ar fi:
- Practicianul trebuie sa fie foarte atent la tendinta proprie de a face "misionarism yoga". Aproape toti practicienii au trecut printr-o astfel de faza, practicieni de yoga au ramas acei care au depasit aceasta faza. Tendinta misionara are poate o radacina buna (vrei sa ii fie bine si celuilalt), insa in majoritatea cazurilor este expresia unei forme rafinate (si de aceea foarte periculoase) de egoism: "uite ce bun sunt eu si ce mult ai tu de invatat de la mine"
- Practicianul de yoga trebuie sa fie mereu constient ca se poate insela. Se prea poate ca un nepractician sa iti spuna EXACT acel lucru de care ai nevoie ca sa te trezesti in acel moment. Oricat de dureros pentru amorul propriu ar fi, practicianul trebuie sa stie mereu ca fiecare om e zidit dupa Chipul si Asemanarea Lui Dumnezeu, indiferent daca omul acela practica sau nu yoga.
- Practicianul trebuie sa fie constient ca practica sa scoate la iveala din el si lucruri bune si lucruri care, prin gresita lor intrebuintare, au devenit rele. (acesta este unul din motivele pentru care practica nu se face niciodata de unul singur, ci doar sub indrumarea unui profesor). Ceea ce iese din noi in cursul practicii, poate sa il raneasca pe cel de langa noi, care nu are nici o vina."
Felix
-
va salut cu respect domnule mario vasilescu! v as intreba daca in prezent mai faceti emisiuni la radio ? v am ascultat cu mare placere pe vremea cand faceati emisiuni la radio mai precis la radio romania tineret , dapa care am pierdut legatura .salutare
raspuns
06.06.2007
Stimiata cititoare,
Mario realizeaza rubrica rubrica "Intalniri cu noi insine" in cadrul emisiunii "Intalniri capitale", la Radio Bucuresti – martea intre orele 22:00-23:00.
Emisiunea poate fi ascultata atat la radio, cat si prin internet, la adresa www.radiobucuresti.ro (butonul "Asculta online" se afla in partea din stanga jos a paginii)
Toate cele bune
-
Cine creaza armonia intr-o familie?
Femeia?
Barbatul?
Copii?
raspuns
03.05.2007
Dragul meu,
Familia este un "organism viu", compus din fiinte vii, intr-o dinamica permanenta.
Fiecare parte componenta a sa participa la armonia generala.
In cuplul fara copii 2 persoane se reflecta dualitatea acestei lumi. Chinezii au exprimat-o grafic prin
simbolul TaiJi unde Yin-ul (femeia) ocupa armonios jumatate din cerc cu Yang-ul (barbatul).
Iar in mijlocul fiecaruia exista o "esenta" din celalalt, oferind astfel capacitatea de transformare si reechilibrare, automat rezulta dinamica.
Cand apare copilul ansamblul se reorganizeaza. Apare nivelul triadic asa de bine reprezentat in multe religii
Chinezii au maniera lor de integrare: Cer (Yang=barbatul) - OM (copilul, noul produs) - Pamant (Yin=femeia).
Indienii in sistemul Ayurvedic reprezinta foarte sugestiv asta la un alt nivel de perceptie al lumii in cele 3 gunas
Rajas-Sattvas-Tamas. Rajas poate reprezenta cu precadere Barbatul a carui manifestare este miscarea, dinamica, Tamas o reprezinta pe Mama care prin calmul si asezarea ei ocupa o pozitie de filtru intre Bine si Rau pentru "organismul=familie". Sattvas este copilul ce reflecta armonia dintre cele 2 influente in mod echilibrat.
Sa nu ignoram si organizarea pe 4, pe 5, 6 sau 8 . Toate au semnificatiile si dinamica lor.
Cu alte cuvinte familia ta nu a aparut din neant, are si ea extensiile sale. Mama si tatal tau ca si mama si tatal sotiei. Si voi ati facut si faceti parte dintr-o alta dinamica. Ignorarea si/sau negarea ei nu duce decat la dezarmonizare prin lipsa.
Bunicul si bunica au rolul lor activ si importanta lor in dezvoltarea si armonizarea noului organism creat.
Sigur ca excese se intampla in orice sector sau nivel al acestui organism viu si "supra-dezvoltarea" unei directii poate duce la dez-armonizare si ireconciliere. Vestea buna este ca aceste structuri si relatii nu se pot distruge si nici sterge cu buretele. Pot fi ignorate dar ele raman acolo. Vestea e buna deoarece prin intelegere si dragoste ajungem la intelepciunea de a schimba ceea ce ne este dat sa schimbam si sa acceptam ceea ce nu se poate schimba.
Precum observi deja lucrurile se complica si depasesc o simpla explicatie in scris. Din nefericire societatea pare sa ignore din ce in ce mai mult aceste aspecte si astfel sa genereze aparent haos si confuzie.
O societatea solida si sanatoasa se construieste de la baza ei, de la familie.
Sper ca ti-am deschis interesul spre a cerceta mai mult si a fi deschis in cunoastere si spre alte directii decat cele traditionale.
Succes,
Dan
-
Nu stiu ce mi-ar place sa fac in viata. Cum as putea sa ma cunosc mai bine sa stiu ce vreau sa stiu ce pot?
raspuns
16.01.2007
Exista mai multe tehnici de deblocare fata de acest gen de
intrebari. Singurul care poate da un raspuns competent in domeniu
sunteti dumneavoastra, un exercitiu poate doar sa va ajute sa nu va
mai impiedicati singur.
Intr-un anume sens orice exercitiu de yoga poate ajuta in
domeniul acesta al clarificarii interioare. Cu conditia ca exercitiul
sa nu fie facut in mod egoist. Sigur ca astea sunt vorbe (adeseori
gaunoase)
Un mod concret de a reduce egoismul (care este boala ego-ului) in
practica yoga il gasiti in alternarea practica/auto-observare. Stiti
ca la sfarsitul oricarui exercitiu de yoga se gaseste o perioada de
auto-ascultare, auto-perceptie, auto-observare. In acest interval
lasati pur si simplu sa vina toate senzatiile, toate gandurile chiar,
fara sa intretineti nici o senzatie nici un gand, fara sa respingeti
nici una, fara sa cautati nici una. Ele vin cand vin si pleaca cand
pleaca si noi le oferim doar atentia noastra respectuoasa, dar nu
uitati ca si respectul poate fi subiect de atentie.
Luati unul din exercitiile propuse pe site (de preferinta unul
cu suport fizic cat mai bine definit) si practicati-l regulat neuitand
auto-observarea din final. Si vedeti daca nu cumva cu timpul o sa va
clarificati interior macar un pic.
Daca vi s-a trezit gustul pentru practica (si increderea in ea)
poate faceti o vizita la sala, ca sa discutam fara catre fata.
Exercitii sunt multe, pentru fiecare problema cate unul. Este insa greu
de dat exercitii pe internet. Yoga e o chestie care se transmite de la
om la om, direct.
-
Unde gasesc istoria exercitiilor fizice in Roma Antica?
raspuns
10.10.2006
Posibil in "Istoria Culturii Fizice" de Kiritzescu, aparuta daca nu ma insel in perioada interbelica din sec XX
-
Cum pot impaca increderea cu incertitudinea? :)Si granitza fina, fragila si delicata intre nesigurantza si incertitudine? Cu interes si multumiri, Gabriela
raspuns
30.08.2006
Poate ca increderea si incertitudinea apar diferite sau nu in
functie de sensul pe care il dam cuvintelor.
Pentru mine incertitudinea si increderea merg mana in mana.
Si certitudinea nu are aproape nimic de-a face cu increderea:
daca stiu ca un lucru e asa, nu am de ce sa am incredere. E ca si cum
as deschide o carte cunoscuta: nu pot sa spun ca am incredere ca voi
gasi in ea personajele pe care le stiu, caci sigur le voi gasi. Alta e
situatia daca deschid o carte de care nu stiu nimic, nici macar daca e
o carte de aventuri sau una de bucate. Nu stiu, incertitudinea cu
privire la cuprinsul ei e totala. SI daca un prieten in care am
incredere imi spune sa o citesc, atunci incep sa o citesc FARA SA
STIU, dar avand incredere in prietenul care m-a indemnat. Poate ca
mi-a recomandat o carte de bucate, caci a vazut ca nu stiu sa gatesc.
Sau poate ca mi-a recomandat o carte de aventuri, ca sa ma scoata din
stressul zilnic. Sau poate ca mi-a recomandat o carte de calatorii,
caci stie ca anul asta nu pot pleca in concediu, si ma indeamna ca
macar cu mintea sa hoinaresc un pic. Habar nu am, dar o deschid si
citesc, avand incredere in prietenul meu.
Putem privi ziua care vine, clipa care urmeaza, ca pe o carte
pe care o deschidem. Daca suntem sinceri cu noi insine, NU STIM ce va
urma. Avem desigur asteptari, dorinte, frici, presupuneri, planuri,
toate sunt in noi, dar de stiut nu stim. Cu mintea noastra omeneasca
nu stim.
Prin credinta insa, stim ca Cel ce ne recomanda cartea e cel
mai bun Prieten pe care il putem avea, caci ai Lui suntem. Si cand
Hristos S-a pogorat ca om pe pamant, ramanand Dumnezeu adevarat, asa
ne-a si numit: prieteni ai Lui. Avem incredere in Prietenul nostru,
si, FARA SA STIM, deschidem cartea pe care ne-o pune inainte. Uneori
pricepem de ce ne este de folos, de cele mai multe ori nu. Uneori ne
place, alteori nu ne place. Uneori este cumplit de greu de citit
cartea aceasta.
Si cand lucrurile sunt cel mai greu de suportat, atunci avem
parte de cea mai mare cinste, caci suntem tovarasi ai Lui pe drumul
calvarului. Numai sa avem incredere in El.
Nici nu este nevoie de toata vorbaria. Lumea ESTE, Universul
ESTE, TOTUL ESTE. Nu poate fi cuprins cu mintea, dar ne putem
sprijini. Prin incredere.
(Felix)
As adauga la ele invitatia la a reflecta la constructia cuvantului "incredere".
"Incredere" = "in + credere" adica "in credinta", o alta constructie fiind "in + credinta" care duce la a "incredinta" , "incredintare" .
Eu nu as blama nici certitudinea si nici nevoia omului de certitudine.
Doar agatarea de certitudini, confundarea acestora cu realitatea si frica+fuga de incertitudine aduce suferinta si probleme.
(Bogdan)
-
DORESC SA-MI AMENAJEZ LOCUINTA SI VA ROG SA-MI SPUNETI POZITIA DE AMPLASARE A PATULUI PENTRU ENERGIZARE POZITIVA IN TIMPUL SOMNULUI
raspuns
02.01.2006
Traditia spune sa dormiti pe axa nord - sud, cu capul spre nord sau pe axa est - vest. cu capul spre est.
Swara Yoga indica desemenea sa incepem somnul pe partea stanga, pentru a avea cat mai libera nara dreapta, solara, pentru recuperarea energiei de peste zi.
Realitatea este ca fiecare trebuie sa-si gaseasca pozitionarea care ii aduce un somn cu adevarat odihnitor. Experienta personala este singura care ne calauzeste.
Daca de panzele energetice ratacind in spatiu, de campurile si valurile de unde de tot soiul (telefonie mobila, radiotv etc etc) folosite de om si care altereaza raspunsul nostru la magnetismul natural, terestru, e greu sa ne protejam, ne putem apara macar de radiatiile solului (ex. reteaua Hartmann ale carui noduri sunt extrem de nocive si nu tin seama la ce etaj stam!) Sunt mai multe metode, una, cea mai radicala dar si cea mai dificil de realizat, este sa punem o oglinda mare cu fata in jos, sub pat. Dr. Matasa Mihai recomanda sa
inlocuim oglinda cu discuri, bunele si batranele discuri de pick-up, care ofera o protectie excelenta.
Inca doua observatii:
1. Putem orienta oricat de corect patul si pune si discuri cu nemiluita sub el, daca nu intrerupem voluntar fluxul obsesiv al gandurilor[observandu-ne de pilda respiratia (fara a interveni deloc, observand-o pur si simplu! copilareste daca vreti) sau pulsatia sangelui in maini sau in labele picioarelor], atunci nu va asteptati sa dormiti cum trebuie si sa va sculati odihniti.
2. Principiile Artei chinezesti a Mediului Optim (Feng Shui) pot fi de mare folos. O sa o rugam pe colega noastra Claudia Lupu, instructor de yoga si Feng Shui la Washington sa te ajute.
(Mario)
-
Cine raspunde la intrebari?
raspuns
24.09.2005
Suntem membri Gnspy care practicam yoga cu dl. Vasilescu. Consideram ca ceea ce am invatat ne foloseste in viata si stim in acelasi timp ca nici unul dintre noi si nici un om de pe Pamant nu detine adevarul in totalitate.
Impartasim din practica noastra, in speranta ca raspunsurile si
experienta noastra le sunt de folos celor ce intreaba, folosul
esential fiind stimularea hotararii de a practica.
Atunci cand intrebarile ne depasesc, il intrebam la randul nostru pe Mario.
|
|
Contributia 2%
|
|