Ce atitudine ar trebui sa abordam, in momentul in care suntem nevoiti sa recurgem, in urma consultului medical, la tratamentul medicamentos (incepand cu "banala" aspirina), pentru a beneficia la maxim de pe urma lui, iar efectele secundare indicate (sau neindicate) in prospectele insostitoare sa fie cat mai mici ? Ce ar fi daca le-am primi cu "inima deschisa"?
Intrebare valabila si pentru tratamentele homeopate.
